Despre electrocardiogramă sau simplu…EKG

EKG – electrocardiograma este o metodă neinvazivă de monitorizare și înregistrare a semnalelor electrice ale inimii. Este, în prezent, parte esențială în evaluarea pacienților cu risc cardiovascular.

Inima produce mici impulsuri electrice, care se răspândesc prin mușchiul ei pentru a produce contracțiile inimii. Aceste impulsuri pot fi detectate de aparatul EKG. Această procedură medicală este utilă în monitorizarea sănătății inimii și diagnosticarea bolilor cardiovasculare.

O electrocardiogramă (EKG sau ECG) este unul dintre cele mai simple și mai rapide teste utilizate pentru evaluarea inimii. Electrozii sunt plasați în anumite regiuni pe piept, brațe și picioare, fiind conectați la un dispozitiv EKG cu ajutorul firelor de legătură. Activitatea electrică a inimii este apoi măsurată, interpretată și tipărită pe hârtie specială.
Când este recomandată o electrocardiogramă?

Electrocardiograma este recomandată pacienților care se confruntă cu:

• dureri cardiace – pot fi date de faptul că inima nu primește suficient oxigen;
• palpitații – bătăi cardiace puternice, rapide sau neregulate;
• aritmii – ritm cardiac neregulat, rapid sau lent;
• oboseală severă, dificultăți de respirație, amețeală sau leșin;
• pentru a verifica starea generală de sănătate a inimii;
• după tratamentul unor afecțiuni ca atacul de cord, endocardita sau după intervenții chirurgicale;
• pentru a vedea cum funcționează un stimulator cardiac implantat;
• pentru a testa eficiența unor tratamente pentru inimă;
• pentru a măsura capacitatea cardiacă în timpul unui efort fizic;
• dacă sunt alte semne de afectare a inimii;
• în caz de hipertensiune arterială;
• dispnee – scurtarea respirației;
• sincopă – pierderea conștienței;
• pericardită – inflamarea pericardului, anume a sacului cu lichid subțire ce înconjoară inima;
• miocardită – inflamația mușchiului cardiac;
• defecte congenitale cardiace.

Un EKG poate da informații despre:
• ritmul cardiac
• puls
• anomalii de funcționare a inimii
• orientarea inimii în cutia toracică
• semne de îngroșare a mușchiului inimii (hipertrofie)
• semne de deteriorare a mușchiului inimii
• afectarea circulației la inimă
• semne de tulburări de ritm cardiac

Pe baza acestor observații, EKG va ajuta la examinarea și diagnosticarea următoarelor boli:
• ritm cardiac rapid sau neregulat, sau lent – tahicardie sau bradicardie;
• conducere anormală a impulsurilor electrice cardiace, semn de tulburări cardiace sau metabolice;
• infarct miocardic anterior sau prezent;
• boală arterială coronariană;
• deteriorări ale inimii din cauza acestora;
• mărirea unor camere ale inimii;
• semne de electroliți anormali în sânge – calciu, magneziu, potasiu;
• inflamația inimii (miocardită) sau a mucoasei acesteia (pericardită);
• cardiomiopatie – afecțiune în care miocardul nu funcționează așa cum trebuie.

Cum se efectuează o electrocardiografie?

EKG de repaus
Un EKG este rapid, nedureros și neinvaziv. După îndepărtarea hainelor în zona membrelor și a pieptului, un specialist medical atașează electrozii cu un gel pe piept, brațe și picioare. Aceștia sunt atașați de cabluri electrice, care sunt apoi conectate la aparatul EKG.

Pe durata procedurii vei sta întins, relaxat, fără a te mișca, respirând normal, cât timp dispozitivul face măsurătorile. EKG este, de obicei, realizată în mod continuu și ți se poate cere să îți menții respirația pentru perioade scurte de timp în momentul procedurii. Dispozitivul va prelua activitatea electrică și va produce apoi un grafic ce reprezintă activitatea inimii tale.

Nu trebuie să vorbești în timpul testului. Este important să fii relaxat și calm în timpul înregistrării EKG deoarece orice mișcare, inclusiv tremurul, poate modifica rezultatele. Întreaga procedură durează aproximativ 10 minute.

EKG de efort

Un EKG de efort durează de obicei aproximativ 20 de minute. Electrozii vor fi atașați în același mod ca și în cazul unui EKG de repaus. Apoi, ți se va cere să mergi pe o bandă de alergare sau pe o bicicletă ergonomică într-un ritm lent. Pe măsură ce testul continuă, panta sau viteza benzii de alergat se vor mări sau bicicleta va deveni mai greu de pedalat. Acest lucru va face inima sa lucreze mai greu.

În timpul acestui exercițiu se va monitoriza activitatea inimii, împreună cu tensiunea arterială și frecvența cardiacă. Scopul nu este de a testa capacitatea și performanțele fizice, ci de a înregistra funcția inimii în caz de efort. Dacă simți că îți este greu sau nu mai poți, este important să nu te suprasoliciți. De asemenea, se va înceta testarea în cazul în care tensiunea arterială se modifică, apar dureri în piept sau electrocardiograma arată schimbări speciale.

Testarea Holter de 24 ore

Pentru acest test, vei purta un mic dispozitiv portabil care este atașat de o centură pe care o vei ține în jurul taliei. Se vor atașa pe piept electrozi conectați la acel dispozitiv.

În timpul purtării, vei efectua activitățile tale obișnuite din zi, dar evitând baiea sau dușul cu aparatul pornit.
Ți se poate cere să ții un jurnal al tuturor activităților pe care le faci în timpul testului și să notezi dacă apar simptome. După ce au trecut 24 de ore, va trebui să revii la spital pentru a preda dispozitivul.

Rezultate normale

Rezultatele testelor normale includ:
• pulsul: 60-100 bătăi pe minut
• ritmul inimii: unde normale și uniforme

Ce limitări are procedura?

EKG-urile nu sunt 100%, precise deoarece unele boli cardiace nu pot fi detectate. Persoanele suspecte de boli de inimă sau care au suferit un atac de cord pot avea nevoie de mai mult decât un EKG.

Nu este necesar să se efectueze alte investigații la persoanele sănătoase, cu excepția cazului în care există un risc moștenit sau este necesar pentru cerințele de muncă sau de asigurare de viață.

EKG vs Ecocardiogramă

Atât ecocardiograma, cât și EKG, sunt foarte importante și sunt frecvent utilizate în diagnosticarea diferitelor forme de boli de inimă. Ecocardiograma este o ecografie a inimii, care oferă imagini în timpul activității cardiace și informații despre structura și funcția inimii. EKG este o imagine a activității electrice a inimii care oferă în principal informații despre ritmul inimii.

Ambele sunt complet neinvazive. EKG este indicată mai frecvemt, ecocardiograma fiind recomandată atunci când există semne și simptome ale bolii cardiace prezente. Ecocardiograma oferă imagini privind funcția de pompare a inimii și dimensiunile camerelor inimii, precum și informații foarte precise privind funcția valvelor. Aceste două proceduri se completează reciproc, fiind ambele extrem de utile.

Ce beneficii au electrocardiografiile?

Un test EKG ajută la diagnosticarea unor varietăți de probleme cardiace. Este cea mai la îndemână modalitate de a verifica dacă inima ta este sănătoasă sau de a monitoriza bolile cardiace existente.

EKG poate detecta o problemă de inimă care ar putea duce la apariția unui accident vascular cerebral sau poate chiar să depisteze o problemă din trecut, cum ar fi un atac de cord anterior. Cele mai frecvente probleme depistate de EKG sunt aritmiile, defectele cardiace, inflamațiile inimii, un stop cardiac, afectarea fluxului de sânge, boala coronariană, atacul de cord etc.

Este o soluție neinvazivă și eficientă de monitorizare a sănătății inimii și ajută la depistarea la timp a bolilor cardiace și prevenirea agravării lor. Procedura se face la indicațiile medicului, în caz de urgență sau la cererea pacientului.

În cadrul centrelor RMN Diagnostica Brașov, Sibiu, Făgăraș, pacienții pot beneficia de consultații de specialitate CARDIOLOGIE, dar și de investigații de specialitate, atât în sistem privat, cât și în contract CAS.

Detalii despre locațiile noastre, dar și despre tarife www.rmn-diagnostica.ro