Tulburarea borderline – emoții extreme, automutilare și tentative suicidare
Întâlnim din ce în ce mai des, în practica medicală psihiatrică și în psihoterapie, persoane care suferă de această gravă maladie. Din păcate, tabloul clinic versatil, lipsa noastră de experiență și absența onestității pacienților borderline îngreunează diagnosticarea precoce și intervenția farmaco-psihoterapică adecvată.
Cum recunoaștem o persoană borderline?
După cum spune numele, cei ce suferă de această tulburare se află mereu la granița dintre nevroză și psihoză, dintre realitate și saltul într-o lume imaginară, dintre conștiența clară și comportamentul delirant-halucinator. Un cercetător al fenomenului „borderline” afirma despre tulburarea (de personalitate) borderline următoarele: „A încerca să definești tulburarea de personalitate borderline este ca și cum ai privi o lampă cu lavă: ceea ce vezi se schimbă constant. Această boală nu doar cauzează instabilitate, ci chiar este simbolul ei” (Janice Cauwels).
Instabilitatea borderline se observă în modul în care acești suferinzi interacționează cu celelalte persoane: ba sunt foarte calzi, ba sunt reci ca gheața; ba te invadează cu mesaje, ba nu dau niciun semn zile/săptămâni întregi. Acest lucru pentru că trec de la a te idealiza la a te urî, de la a te aprecia la a te deprecia extrem. Felul în care borderline-ii îi văd pe ceilalți este și felul în care se văd pe ei. Imaginea de sine este percepută instabil: borderline-ul trece ușor de la a se arăta mândru de corpul său la a-l ascunde privirilor celorlalți; de la a iubi -chiar la intensitate narcisică- modul în care arată la a se disprețui pe sine (de aici, comportamentele anorexico-bulimice, dietele urmate de perioade de ingestie masivă de hrană și apoi provocarea vomei). O a treia instabilitate se vădește în sfera emoționalității: persoanele borderline fac saltul rapid de la stări depresive adânci la stări euforice, hipo sau chiar maniacale.
Ceea ce surprinde la persoanele borderline, față de celelalte tulburări de personalitate, este puternica impulsivitate. Persoana borderline este ca o oală sub presiune. Calci pe un teren minat în prezența lor: orice gest sau cuvânt le poate aprinde furia, furie care se manifestă, de obicei, prin a-și face rău (se lovesc, se taie, se autovătămează). Adesea, se taie până la a-și provoca răni sângerânde. Tăierea are multe scopuri pentru persoana borderline. Prin tăiere, sângele curge și tensiunea arterială scade; ei se simt mai liniștiți după ce s-au tăiat. Apoi, automutilarea îi face să simtă viața la care altcumva nu au acces, altfel trăind-o ca și cum ar fi morți în viețile lor (la fel cum depresivii recurg la sporturi extreme ca să simtă viața tomai la intersecția ei cu moartea). Prin automutilare, caută să iasă în evidență, să atragă un semnal de alarmă că nu sunt bine și că au nevoie de ajutor. Și, nu în ultimul rând, făcându-și rău, vătămându-se, înțepându-se, lovindu-se, tăindu-se, suferindul borderline caută să transfere durerea interioară în plan fizic (simțind durere în corp, scade intensitatea durerii sufletești).
Comportamentul extrem (cheltuieli excesive, sex neprotejat, abuz de droguri și de alcool, conducere fără permis, mâncat peste măsură) se adaugă simptomelor mai sus enunțate.
Suicidul sau amenințarea cu el apare în mod repetat de-a lungul vieții borderline.
Deși suferinzii de borderline sunt, la început, înalt performanți (sunt foarte inteligenți, chiar genii în domeniile care le plac, atunci când sunt echilibrați interior), în timp pot dezvolta idei paranoide (suspiciune crescută, impresia că oamenii se uită ciudat la ei sau că doresc să le facă rău) și chiar halucinații vizuale și auditive complexe (de obicei, pe tema paranoidă). Uneori, se simt străini de corpul lor, de aici pasiunea cu care cercetează subiecte S.F. de genul călătoriilor astrale și al telepatiei.
Tabloul nu ar fi complet dacă nu am spune faptul că marea temere a persoanei borderline, cheia întregului proces psihopatologic, este frica de abandon. Pacienții borderline sunt îngroziți de gândul de a fi singuri. Se simt permanent anxioși cu privire la gândul de a fi abandonați. Orice le poate activa principala lor frică, de abandon: dacă nu răspunzi imediat la mesajele sau la apelurile lor, dacă ieși din cameră fără să îi anunți, dacă ajungi acasă mai târziu, dacă ieși cu prietenii și nu cu ei. Iată cum descriu pacienții borderline frica lor de abandon: „când mă simt abandonată, trăiesc o combinație de izolare, groază și înstrăinare. Intru în panică. Mă simt trădată și folosită. Mă gândesc că o să mor.” Pentru a evita abandonul, cel care suferă de borderline izbucnesc furios, te imploră să le rămâi alături, îți trimit constant mesaje multiple etc.
Ce înseamnă „a fi abandonat”? Pentru un borderline, a fi părăsit de cineva apropiat înseamnă a rămâne singur. A rămâne cu el. Ori în el nu găsește decât un gol, vid pe care îl resimte cu frică și cu disperare. E ca un copil neajutorat, pierdut de părinții lui, într-o mare aglomerație de adulți.
Ce se poate face pentru persoanele borderline?
Cu promisiunea că voi reveni asupra subiectului, închei această reflecție despre „tulburarea (de personalitate) borderline” cu dorința ca, dacă vă regăsiți în descrierea de mai sus sau sunteți părinți ai căror copii au aceste simptome, dacă sunteți într-o relație cu vreo persoană ce are manifestări precum cele enumerate mai sus sau sunteți terapeuți fără experiență cu pacienții borderline să identificați și să acordați ajutor specializat la timp.
Alianța psihiatru-psihoterapeut poate aduce, în multe cazuri, îmbunătățiri semnificative și o creștere vizibilă a calității vieții, atât pentru pacientul borderline, cât și pentru cei din preajma lor.
În cadrul centrului RMN Diagnostica SIbiu, domnul doctor Andrei Pătrîncă, medic specialist psihiatru acordă consultații de specialitate, atât cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la medicul specialist, cât și în sistem privat și în baza asigurărilor de sănătate private.
Programări RMN Diagnostica Sibiu
Strada Someșului numărul 19
Telefon: 0269 243 121 // 0269 243 135
www.rmn-diagnostica.ro // contact@rmn-diagnostica.ro