Dr Sergiu Batâr

Monitorizarea EKG ambulatorie

Monitorizarea EKG ambulatorie sau, monitorizarea Holter EKG, după numele inventatorului său, constă în înregistrarea de lungă durată a evenimentelor aritmice și ischemice, care nu au putut fi surprinse pe electrocardiograma de repaus, sau la testarea de efort. Aceasta este de tip continuu, de 24, 48, până la 72 de ore (și la aceasta ne vom referi în continuare), sau intermitența, prin diferite dispozitive invazive sau noninvasive, mai recent introduse în practica, pentru surpinderea unor evenimente aritmice ce nu pot fi decelate la monitorizarea continuă de maxim 72h. Acestea din urmă își fac tot mai mult loc în practica curentă, cu observația că unele sunt dispozitive implantabile, altele sunt costisitoare pentru sistemele medicale, iar altele, deși au capacitatea de a înregistra continuu, sau de a surprinde potențial orice eveniment, prezintă o memorie de stocare limitată, sau depind de pacient pentru declanșarea înregistrării.

Pacienții cu tulburări de ritm sau conducere se pot prezenta în diferite moduri. De la complet asimptomatici, când se depistează un puls anormal, sau un EKG anormal la un control de rutină, pâna la situații dramatice, când prezintă sincopa- pierderea completă a cunoștinței, accident vascular cerebral- când substratul este o fibrilație atrială- inclusiv cu paralizii, dar cel mai des aceștia prezintă simptome specifice cardiovasculare cum ar fi palpitații- își simt bătăile inimii, dureri toracice, dispnee- lipsa de aer, fatigabilitate- oboseala care nu survenea la un efort care înainte era normal. Tulburările în activitatea electrică a inimii sunt relativ frecvente în populația generală, și acestea pot fi benigne, când necesită minime corecturi în stilul de viață, sau corectarea unor patologii reversibile extracardiace (tulburări endocrine, tulburări în metabolismul hidroelectrolitic, etc.), sau pot fi situații deosebit de grave care pun viața în pericol, și pot avea o cauză severă structurală (de exemplu boala cardiacă ischemică, sau valvulopatii). O să exemplificăm cateva din cele mai importante aritmii și tulburări de conducere.

Fibrilatia atriala (aritmie supraventriculara cu pierderea ritmului normal sinusal) este cea mai des întâlnită aritmie cardiacă cu durata prelungită, cu peste 25% din adulții peste vârsta mijlocie susceptibili de a dezvolta o astfel de aritmie. Până în 2030, este anticipat ca 14-17 milioane de pacienți să sufere de FiA în UE, cu până la 215 000 de cazuri noi diagnosticate anual. Aceasta este asociată cu risc crescut de deces prin moarte subită, și complicații morbide, cum ar fi insuficiența cardiacă, accident vascular cerebral (20-30% se datorează FiA- un număr tot mai crescut având fibrilație atrială silențioasă, paroxistică), și internări frecvente și reducerea calității vieții (inclusiv prin declin cognitiv și demență vasculară).

Aritmiile ventriculare maligne si moartea subita cardiaca. De foarte multe ori moartea subită cardiac apare prin tulburări de ritm ventricular, de obicei substratul acestora fiind cardiopatia ischemică. De aceea apar în tot mai multe locuri publice dispozitive automate de defibrilare, ce pot fi utilizate de către populația generală, fără să aibă instrucție specifică medicală (mall-uri, metrouri, autostrazi, etc.). Din cele 17 milioane de decese cardiovasculare pe an, se estimează că 25% sunt morți subite cardiovasculare, la populația vârstnică prevalența fiind mai mare datorită bolii ischemice, dar o estimare grosieră prezintă cifra de aprox 9000 de morți subite cardiace în Europa, și 6200 în SUA, pe an, la tineri, când cauzalitatea poate fi iluzorie inclusiv după autopsie, dar specific acestui grup sunt abuzul de droguri, canalopatii (tulburări în transportul ionilor în celule), miocardita și alte cardiomiopatii.

Bradicardiile severe– bătai rare- ce pun în pericol viața și necesită implantare de pacemaker (dispozitiv subcutanat ce stimulează cordul să bată la frecvențe normale) au o frecvență dificil de estimat, dar unele statistici arată o creștere a ratei de implantare a pacemakerlor de la 820 de pacienți, per million indivizi din populația generală, în 2005, la 930 de pacienți, per million, în 2011, cu medii variabile de la 1290 de dispozitive, per milion in Germania- 2011, la 600, în Irlanda în același an.

Aceste anomalii cardiace au potențialul de a fi depistate prin Holter EKG, mai ales la măsuratori repetate, lucru benefic mai ales la categoria de pacienți ambulatori, relativ asimptomatici (uneori totuși cu simptome importante cum ar fi pierderi de cunoștiință, sau palpitații dernajante), care nu au avut spitalizări, dar care prezintă suspiciuni la controlul de rutină, în încercarea de a găsi cauze reversibile ale alterării tabloului clinic.

Referinte: Dumitru Zdrenghea si Colab., Compendiu de electrocardiografie clinica, Ed. Clusium 2005; Cardiac pacing and cardiac resynchronization therapy- ESC clinical practice guidelines 2013 (si Addenda publicata online); 2015 ESC Guidelines for the management of patinets with ventricular arrhythmias and the prevention of sudden cardiac death; 2016 ESC guidelines for the management of atrial fibrillation.

În cadrul ambulatorului de specialitate RMN Diagnostica Sibiu pacienții pot beneficia de consultații gratuite, în contract cu CAS pentru specialitatea CARDIOLOGIE – dr. Sergiu Batâr, medic specialist cardiolog.

Pentru informații suplimentare și programări puteți suna la telefon 0269 243121.

SIBIU, strada Someşului nr.19

email: contact@rmn-diagnostica.ro

Sursa: www.sibiu100.ro