Tiroidita autoimună Hashimoto poate fi diagnosticată la RMN Diagnostica

Tiroidita autoimună Hashimoto poate fi diagnosticată la RMN Diagnostica

Tiroidita autoimună Hashimoto, cunoscută și sub numele de tiroidită limfocitară cronică, este o boală autoimună, în care sistemul imunitar atacă glanda tiroidă. Face parte din categoria bolilor inflamatorii ale tiroidei, alături de tiroidita acută și tiroidita subacută.

Incidența bolii este între 0,5 și 5% din populație și apare predominant la femei, în special, la cele de vârstă medie. Predominanța feminină este netă, raportul femei/bărbați ajungând la 9/1. Este una dintre cele mai întâlnite cauze de hipotiroidism, dar există și o formă specială de tiroidită Hashimoto cu hipertiroidie. Această afecțiune este considerată, alături de diabetul zaharat tip 1, cea mai frecventă boală autoimună și principala cauză de hipotiroidism la copii și adolescenți.

Tiroidita Hashimoto, de multe ori, debutează cu o extindere nedureroasă, fermă, a glandei tiroide sau cu o senzație de plenitudine în gât. Glanda capătă o textură cauciucată și se pot palpa mici denivelări. În cazul în care tiroida este hipoactivă, oamenii resimt oboseală puternică, dorm mai mult, se trezesc greu și neodihniți, le este mereu frig și manifestă intoleranță la rece. La mai puține persoane cu tiroidită Hashimoto, care au în schimb, o tiroidă hiperactivă (tireotoxicoza) boala poate debuta clinic prin palpitații, nervozitate și intoleranță la căldură.

Tiroidita autoimună Hashimoto este cauzată de răspunsul anormal al sistemului imunitar la anumiţi factori, care pot afecta activitatea glandei tiroide. Chiar dacă nu se cunoaşte cu exactitate cauza producerii acestor anticorpi de către sistemul imunitar, se consideră că un anumit virus sau o bacterie poate fi responsabilă, dar şi factorii genetici.

Aşadar, o combinaţie de factori – precum vârsta (categoria 30-45 de ani), sexul (femeile sunt mai afectate) şi moştenirea genetică (unul dintre părinţi suferă de tulburări tiroidiene) – poate influenţa riscul de a dezvolta această afecţiune.

De asemenea, riscul de apariţie a tiroiditei autoimune Hashimoto este mai crescut în cazul persoanelor care suferă deja de anumite boli autoimune, precum artrita reumatoidă, boala Addison, diabetul de tip 1, sindromul Sjögren, purpura trombocitopenică, anemia pernicioasă, vitiligo, boala Graves sau lupus. În plus, persoanele care urmează tratament cu radioterapie sunt mai expuse riscului de a face această boală. Un alt factor care ar putea favoriza instalarea tiroiditei Hashimoto este consumul excesiv de iod (din alimente sau anumite medicamente).

În 80% din cazuri pacientul prezintă funcție tiroidiană normală, fiind asimptomatic.

În 15% din cazuri este hipotiroidian prezentând  gușă sau dimpotrivă, volum diminuat al glandei tiroide, creștere în greutate, lentoare în mișcări, în gândire, tulburări de memorie, de concentrare, astenie, depresie, senzație de nod în gât sau de sufocare, constipație, tulburări ale ciclului menstrual, infertilitate, întârziere în creștere și retard mintal la copil.

Rar, în 5 % din cazuri, pacientul este hipertiroidian, prezentându-se la medic pentru gușă, pierdere în greutate, hipersudorație, oboseală, iritabilitate, palpitații, tulburări de ritm, insuficiență cardiacă,  tranzit intestinal accelerat, tulburări ale ciclului menstrual, scăderea libidoului. De cele mai multe ori, episodul de hipertiroidie (hashitoxicoză) este tranzitor, evoluând ulterior spre hipotiroidie, care necesită substituție cu hormoni tiroidieni.

Diagnosticul de tiroidită Hashimoto se stabileşte pe baza simptomelor resimţite de pacient (în special dacă prezintă oboseală excesivă, piele foarte uscată, constipaţie, răguşeală şi creşterea în volum a guşei), dar şi a testelor de sânge specifice, care măsoară nivelul hormonilor tiroidieni şi al hormonului de stimulare tiroidiană (TSH).

În cazul în care un medic palpează unul sau mai mulți noduli la nivelul tiroidei, se poate recurge la o metodă imagistică de vizualizare a acesteia, cum ar fi ecografia. Ultrasonografia utilizează undele sonore pentru a măsura dimensiunea glandei și pentru a determina dacă nodulii sunt formațiuni solide sau sunt formațiuni umplute cu lichid (chistici).

Din păcate, tiroidita Hashimoto nu poate fi prevenită, dar partea bună este că afecţiunea poate fi tratată cu succes, mai ales dacă diagnosticul este stabilit cât mai devreme. În acest sens, este esenţială recunoaşterea simptomelor specifice şi analizele regulate. Cu cât este diagnosticată mai devreme, cu atât boala este mai uşor de tratat, iar riscul de complicaţii este mai redus.

 

În cadrul centrelor medicale RMN Diagnostica Sibiu, Făgăraș, Brașov, pacienții pot beneficia, atât de consultații în specialitatea endocrinologie- în contract CAS sau în sistem privat, cât și de ecografii tiroidiene-  în sistem privat, realizate de echipa de meidici specialiști endocrinologi, ce activează în cadrul clinicilor. De asemenea, puteți beneficia și de investigații de osteodenstitometrie-DEXA, pentru măsurarea densității osoase în diagnosticarea osteoporozei.

 

Pentru informații, tarife și programări: 

www.rmn-diagnostica.rocontact@rmn-diagnostica.ro/ https://www.facebook.com/RMNDiagnostica/