Greața si vărsăturile la sugari și copii

27 octombrie 2020
de 
Articol Pediatrie

Greața și vărsăturile sunt simptome frecvente la copil, dar care adesea alarmează părinții.

Deși majoritatea copiilor trec peste episodul de greață cu vărsătură fără niciun tratament, este important de știut când trebuie solicitat ajutorul medical.

Vărsătura este un act reflex, un răspuns al organismului la o serie de nereguli, unele la nivelul tractului digestiv, altele neurologice, altele metabolice. Greața, uneori, dar nu întotdeauna, precede vărsătura, iar copiii mici nu sunt în măsură de a descrie senzația de greață.

    Dintre cauzele cele mai frecvente amintim:

  • greșelile de alimentație: supraalimentație, modificări calitative ale alimentelor, aerogastrie
  • gastroenteritele infecțioase
  • stenoza pilorică
  • ocluzia intestinală
  • apendicita
  • refluxul gastroesofagian, ulcer
  • pancreatita
  • boli inflamatorii intestinale
  • toxiinfecții alimentare
  • otite, infecții urinare, colică renală, etc.
  • cauze neurologice: tumori intracerebrale, traumatisme craniene, migrenă
  • boli metabolice: galactozemia, intoleranța la fructoza, deficitul de 21-hidroxilază
  • vărsăturile psihogene

Majoritatea copiilor cu vărsături nu necesită consult medical, ci doar supraveghere atentă din partea parinților timp de 24 de ore, pentru a sesiza dacă starea copilului se alterează.

Una dintre cele mai frecvente greșeli pe care le fac părinții este alimentarea sau hidratarea copilului imediat dupa vărsătură, ceea ce va duce la o nouă vărsătură. Astfel, este necesar repausul digestiv minim 1 oră, după care alimentația se reia în funcție de toleranța digestivă, cu  evitarea alimentelor prăjite, dulciuri, băuturi dulci carbogazoase, mezeluri, tocături.

În cazul unui sugar alăptat care a vărsat, trebuie continuată alăptarea, însă, la intervale mai scurte de timp și în cantități mai mici, iar dacă vărsăturile se opresc după 2-3 ore, se poate relua programul de hrănire obișnuit.

Sugarii mai mari și copiii trebuie monitorizați atent pentru semnele de deshidratare și NU trebuie forțați să mănânce, în special, în primele 24 de ore.

Hidratarea reprezintă cel mai important aspect, astfel trebuie încurajat copilul să bea lichide (ceai, apă) în cantități mici și des.

Terapia de rehidratare orală a fost dezvoltată ca o alternativă mai sigură, mai puțin costisitoare și mai ușoară decât cea intravenoasă. Soluția de rehidratare orală este o soluție lichidă alcătuită din  glucoză și electroliți care se pierd prin vărsături și diaree. Sărurile de rehidratare orală nu vindecă vărsăturile, dar ajută la prevenirea și tratarea deshidratării.

Antiemeticele trebuie administrate numai la recomandarea medicului și nu din proprie inițiativă, deoarece dozele administrate necorespunzator pot avea efecte nefavorabile asupra pacientului.

    Când este necesară prezentarea la medic:

  • orice episod de vărsătură la un nou născut
  • incoercibile chiar dacă se respectă repausul digestiv
  • vărsături care continuă peste 24 ore la un sugar sau copil
  • vărsături bilioase (conținut galben sau verde) sau cu sânge
  • în cazul în care copilul refuză să manânce sau să bea pentru mai mult de câteva ore
  • deshidratarea moderată spre severă: gură și buze uscate, plâns fără lacrimi, ochi încercănați și înfundați în orbite, oligoanurie.
  • dureri abdominale severe
  • febră peste 39 grade Celsius
  • schimbări de comportament: letargie, hipotonie, amețeli, obnubilare, agitație extremă.

Solictă o programare la doamna doctor Roxana Tănase, medic specialist pediatrie în cadrul Centrului medical RMN Diagnostica Brașov.

Informații și programări:
BRAȘOV
Telefon 0372955522// 0368005773 // 0765112402
Strada Hermann Oberth nr. 8 (zona Uranus- Piața Astra)
www.rmn-diagnostica.ro
ambulator@rmn-diagnostica.ro