Despre Accidentul Vascular Cerebral

Accidentul Vascular Cerebral (AVC) reprezintă una dintre principalele cauze de morbiditate și mortalitate în cadrul populației. Este o urgență medicală, iar recunoașterea și accesul cât mai precoce într-un centru de specialitate, are mare valoare privind prognosticul ulterior.

Accidentele vasculare cerebrale pot apărea, fie prin obstrucția unui vas ( ceea ce are ca efect ischemia cerebrală ), fie prin ruptura peretelui vascular, cu extravazarea sângelui în țesutul nervos și apariția hemoragiei cerebrale, fie printr-un mecanism hemodinamic ce scade debitul sangvin cerebral.

Planul de investigații al AVC este destul de elaborat, scopul fiind acela de confirmare al unui AVC, de diferențiere a unor patologii care pot mima un AVC, de a diferenția între un AVC ischemic și unul hemoragic, tipul unei hemoragii ( rolul imagisticii cerebrale -CT sau IRM- fiind de mare valoare pentru aceste puncte), continuând cu investigații care decelează factorii etiologici implicați în apariția oricărei forme de AVC (aici ne referim la analize uzuale de sânge, EKG-eventual monitorizare Holter-EKG, ecografie cardiacă, o examinare doppler cervical și, bineînțeles, un pachet divers de investigații suplimentare pentru depistarea unor eventuale procese inflamatorii vasculare, boli infecțioase bacteriene sau virale, boli de colagen, probleme de hipo sau hipercoagulabilitate, hipervâscozitate, deshidratare, etc.)

Tot în privința unor posibili factori etiologici, se au în vedere și traumatismele cerebrale, leziuni compresive intracerebrale ( hematoame, tumori cerebrale, fenomene de angajare în cadrul hipertensiunii intracraniene).

În cazul hemoragiilor cerebrale ( fie intracerebrale , fie subarahnoidiene), factorii de risc implicați sunt vârsta între 40-60 de ani, ereditatea, diabetul zaharat, dislipidemiile, obezitatea, factori socio-profesionali ( stări de stress, solicitări fizice excesive, traume psiho-afective, excese alimentare, alcool consumat în cantități mari).

Factorii determinanți ai apariției hemoragiilor cerebrale sunt HTA cu ruptură vasculară, anevrisme și angioame cerebrale, diverse malformații arterio-venoase, arterite, infarcte cerebrale, ciroza, tratamente anticoagulante și tratamente de substituție hormonală).
În general, hemoragiile cerebrale reprezintă unul dintre tablourile clinice dramatice ale patologiei neurologice, o suferință de mare gravitate, atât prin riscul vital, cât și prin cel funcțional. De aceea, este foarte important diagnosticul cât mai precoce pentru aplicarea unei conduite terapeutice adecvate în funcție de caz (medicamentoasă sau/și neurochirurgicală).

Tabloul clinic al accidentelor vasculare cerebrale este foarte divers și complex, în funcție de sediul anatomic al leziunii, de factorul etiologic implicat, în funcție de patogenie, dar si de modul de evoluție și de posibilitatea apariției de complicații.

Aspectele clinice se referă la combinații diverse între deficite motorii localizate sau extinse, tulburări de mers și ortostațiune, tulburări de sensibilitate diverse ( percepute inițial subiectiv de pacient, ceea ce se poate decela și în urma unui examen obiectiv neurologic), tulburări de coordonare în mișcări și apariția unor mișcări involuntare ale membrelor, tulburări de vorbire sau de limbaj ( cu dificultate sau chiar imposibilitate în exprimare sau în înțelegerea celor vorbite de către cei din jur), dificultate sau incapacitatea de recunoaștere a unor persoane sau obiecte, dificultăți în denumirea obiectelor sau a funcțiilor acestora, dificultate în efectuarea activităților curente uzuale de îmbrăcare, igienă personală, alimentare. De asemenea, există posibilitatea apariției pierderii stării de conștiență sau episoade confuzionale sau de dezorientare temporo-spațială, crize convulsive, deficiențe legate de nervii cranieni.

Orice semn de alarmă care perturbă funcționalitatea normală a individului, ar trebui să determine pacientul sau familia acestuia să apeleze la opinia unui specialist.

Tratamentul se diferențiază ca și conduită, în funcție de tipul de AVC ( ischemic sau hemoragic). În general, inițial este un tratament suportiv al funcțiilor vitale și de prevenție a complicațiilor și, bineînțeles, un tratament al factorilor etiologici implicați însoțit de un tratament al factorilor de risc. Preocuparea este de corectare a tulburărilor de metabolism neuronal și de prevenție a extinderii necrozei, pentru a grăbi recuperarea funcțională.

Bolnavii care supraviețuiesc unui AVC, pot rămâne cu dizabilități de diverse grade până la dependență totală.
În general, importantă este începerea recuperării funcționale cât mai precoce după un AVC, pentru corectarea atitudinilor vicioase, cu efectuarea de exerciții sub control specializat.

Se încearcă și recuperarea tulburărilor de limbaj și coordonare, plus combaterea spasticității.

Scopul final al tratamentului bolnavului cu AVC este resocializarea, revenirea în mediul familial și implicarea lui în activități zilnice, ori de câte ori este posibil. Psihoterapia este de asemenea, foarte importantă în acest proces de reabilitare.

Doamna doctor Diana IONESCU, medic specialist neurologie, acordă consultații de specialitate, la clinica RMN Diagnostica Brașov, în contract CAS.

BRAȘOV
Strada Hermann Oberth nr.8 (zona Uranus)
Telefon 0368 005 773/ 0765 112 402
ambulator@rmn-diagnostica.ro
www.rmn-diagnostica.ro