Electromiografia este un test folosit pentru evaluarea functiei nervilor periferici si a muschilor rmn

Ce este EMG?

Articol Neurologie

Ce este EMG?
Electromiografia este un test folosit pentru evaluarea functiei nervilor periferici si a muschilor. Când muşchii sunt activi, aceştia produc impulsuri electrice direct proporţionale cu nivelul activităţii musculare.

EMG poate fi recomandata de medicul specialist pentru depistarea activitatii electrice anormale de la nivelul muschilor, survenite in boli si afectiuni precum distrofie musculara, inflamatii musculare, leziuni ale sistemului nervos periferic (manifestate la nivelul mainilor si picioarelor), scleroza laterala amiotrofica, miastenia gravis si hernie de disc.

Indicatiile testului

Electromiograma se recomanda pentru a determina cauza tulburarilor senzitive ce iau de cele mai multe ori aspectul unor furnicaturi si pot fi consecinta compresiei unui nerv (de exemplu, sindromul canalului carpian) sau al unor dureri nevralgice (sciatica). Astfel pentru a detecta o eventuala deteriorare a nervilor periferici pe fondul unui diabet zaharat sau al alcoolismului (miopatie) sau o oboseala musculara normala (miastenie) se indica efectuarea acestui test.

In general EMG este recomandata in urmatoarele cazuri:

dureri, amorteli, furnicaturi, senzatie de arsura la nivelul picioarelor si mainilor.
pentru stabilirea cauzelor inexplicabile de slabiciune musculara;
stabilirea diferentelor dintre slabiciunile musculare provenite de la afectiuni la nivel muscular si cele provenite de la afectiuni ale sistemului nervos;
stabilirea diferentelor dintre slabiciunile muschilor datorate afectiunilor propriu-zise, si a celor datorate nefolosirii muschilor la parametrii normali datorita durerilor sau lipsei de motivatie.

Cum se face testul?
Medicul plaseaza o placuta de mici dimensiuni pe piele (electrod de suprafata) sau introduce un ac intr-un muschi, pentru a-i studia functionarea. Nervii care controleaza acest muschi sunt apoi stimulati prin mici descarcari electrice, pentru a analiza viteza lor de conductibilitate. In general mai multe zone sunt examinate (trei sau patru muschi cel putin). Testarea functiei nervilor periferici presupune aplicarea unor electrozi la nivel cutanat (pe piele) pe traiectul unor nervi si muschi, urmata de stimularea nervului folosind impulsuri electrice. Acestea sunt percepute ca un usor discomfort, functie de intensitatea curentului folosit (de ordinul miliamperilor).

Muschiul este evaluat in repaus, iar apoi la contractie, activitatea fiind urmarita pe un monitor. Se foloseste un singur ac steril, de unica folosinta, putand fi necesara evaluarea mai multor muschi, in functie de diagnosticul de trimitere. Prezenta, marimea si forma undelor (potentiale de actiune) afisate pe monitor furnizeaza informatii despre abilitatea muschilor de a raspunde la stimulii nervosi.

Cum se desfasoara elecromiograma?

In cabinetul unui medic neurolog, la spital sau intr-un centru specializat, pacientul este instalat (in sezut ori alungit) alaturi de un aparat dotat cu un ecran cuplat la un computer aparte. I se aplica electrozi (la degete, maini, picioare, rareori la nivelul fetei), care sunt conectati la dispozitiv.

Ce simte pacientul?
La stimularea electrica pacientul va simti transmiterea impulsurilor electrice pe traiectul nervului stimulat; in cazul nervilor motori, se va obtine si o scurta contractie a muschilor controlati de acel nerv, la nivelul carora se inregistreaza potentialul de actiune.
In momentul introducerii acelor (electrozilor) pana la nivelul muschilor este posibil ca pacientul sa resimta o usoara senzatie de discomfort fizic, asemanatoare unor punctii (injectii intramusculare). Dupa efectuarea EMG se simte o usoare durere la nivelul muschilor testati, durere care va disparea dupa cateva zile.

Riscuri

Stimularea electrica este contraindicata la pacientii cu defibrilatoare implantabile; cei care au stimulator cardiac (pacemaker) nu vor primi impulsuri in zona respectiva.
Pacientii cu infectii cutanate, edem sever nu vor efectua examen cu ac la acel nivel.
Pacientii care urmeaza tratament anticoagulant (sintrom, trombostop, pradaxa, heparina sau echivalente) trebuie sa efectueze coagulograma cu 24h inainte, iar INR trebuie sa fie mai mic de 3; tratamentul trebuie intrerupt incepand cu ziua precedenta examinarii cu ac. Pacientii care folosesc aspirina sau clopidogrel (Aspenter, Plavix sau echivalente) – adica antiagregante plachetare – nu necesita efectuarea coagulogramei

Interpretare

Medicul examinator va stabili cu ajutorul datelor obtinute daca exista o afectare neuromusculara la nivelul suspectat.

Ce poate afecta testul?

Este bine ca înainte de efectuarea testului să vă informati medicul specialist cu privire la orice tip de tratament pe care il urmati fie că acesta a necesitat sau nu prescrierea unei retete. De asemenea este bine să vorbiti cu medicul specialist despre orice boală înregistrată în istoricul dumneavoastra medical.

Procedura nu necesită pregatiri speciale. Pacientii pot mânca, pot lua medicamentele dacă primeau o medicatie anume, cu exceptia tratamentului anticoagulant sau antiagregant plachetar (pentru care se recomandă întreruperea temporară, cu 4-5 zile înainte de investigatie) și nu vor fi anesteziati. De asemenea nu există nici un risc ca supunerea la investigatie să agraveze evoluția bolii.