Un Stil simplu pentru o viață sănătoasă
Autori: dr. Ana Maria Hilma, dr. Gheorghe Ghișe, RMN Diagnostica Sibiu
Bolile cardiovasculare reprezintă prinicipala cauză de deces în lume. În anul 2020, 19,1 milioane de decese au fost atribuite bolilor cardiovasculare în lume. Cea mai mare mortalitate prin aceste afecțiuni a fost în Europa de Est și America Centrală, apoi în Europa Centrală, America de Nord. Ratele de deces au fost mai scăzute în regiunile bine dezvoltate din Europa de Vest și America Latină. Estimările arată că 244 milioane de oameni aveau cardiopatie ischemică, iar mortalitatea a fost în cazul acestora de 112/100000 locuitori. Tot în 2020, mortalitatea persoanelor supraponderale sau obeze s-a ridicat la 2.4 milioane locuitori. În același an, 243 milioane bărbați și 229 milioane femei sufereau de diabet zaharat. Costurile globale cu tratamentul acestora s-a ridicat la 1,3 trilioane de dolari în 2015 și se preconizează o creștere a cheltuielilor la 2,1-2,5 trilioane de dolari în 2030. (date preluate din AHA 2022).
Această statistică îngrijorătoare ne arată că prevenția bolilor cardiovasculare, a obezității și a diabetului zaharat rămâne de primă importanță și se poate realiza prin promovarea unor obiceiuri sănătoase de stil de viață, corectarea factorilor de risc modificabili (dieta deficitară, sedentarism, fumat, hipertensiune arterială, dislipidemie). Optimizarea stilului de viață trebuie făcută atât la persoanele sănătoase, cât și la cele care deja prezintă aceste afecțiuni, chiar dacă s-a inițiat deja tratamentul medicamentos, și continuată pe toată durata vieții.
Greutatea corporală și activitatea fizică
Supraponderalitatea, obezitatea, dar mai ales distribuția centrală (abdominală, viscerală) a țesutului adipos constituie de multe ori triggerul acestor afecțiuni. Scăderea în greutate chiar modestă, de 5-10% din greutate, prin restricție calorică și activitate fizică, duce la ameliorarea multor factori de risc cardiovascular. Exercițiul fizic moderat-intens este încurajat să depășească 150 minute pe săptămână, fără să fie 2 zile consecutive fără activitate fizică. În cazul persoanelor cu intoleranță sau contraindicații la efort devin esențiale exercițiile de flexibiliate și echilibru.
Grăsimile alimentare
Recomandarea OMS privind consumul zilnic de lipide la adulți este de 25-30% din totalul caloriilor zilnice. Dovezile referitoare la conţinutul ideal în lipide nu sunt clare, dar sunt realizate în baza modelelor provenite din dieta Mediteraneană şi DASH cu scăderea consumului de grăsimi saturate și evitarea grăsimilor „trans”, creşterea aportului de acizi graşi mono- şi polinesaturaţi. Acizii grași saturați sunt factorul din dietă cu cel mai puternic impact asupra LDL colesterolului (colesterolul rău). În cazul acestuia, avem ținte terapeutice bine definite.
Recomandările pentru pacienţi cu DZ şi risc cardiovascular crescut sunt de a scădea LDL colesterolul <70 mg/dl, în timp ce pentru pacienţi cu DZ şi risc cardiovascular foarte crescut, boala cardiovasculară dobândită (infarct miocardic în antecedente, implantare de stent-uri sau bypass-uri, accidente vasculare în antecedente sau arteriopatie obliterantă) ținta LDLc este <55 mg/dl sau o reducere cu 50%.
Dacă 1% din numărul zilnic de calorii care erau obținute din acizi grași saturați se înlocuiește cu acizi grași mononesaturați, nivelul LDL scade cu 1,6 mg/dl. Dacă înlocuirea se face cu acizi grași polinesaturați Omega 6, scăderea este de 2 mg/dl. Acizii grași saturați provin din grăsimile animale (untul, untura, carne roșie, carne procesată, pielea de pui, lactate- lapte, smântână, brânză) sau vegetale (ulei de palmier, nuca de cocos).
În carnea de porc, cantitatea de grăsime variază, de obicei, între 10-16%, fiind alcătuită în principal din grăsimi saturate și grăsimi nesaturate, prezente în cantități aproximativ egale. Acizii grași mononesaturați se regăsesc în uleiuri vegetale, alune, nuci, migdale, caju, fistic, migdale, avocado, măsline, carne.
Acizii grași polinesaturați se găsesc în ulei de soia, rapiță, germeni de grâu și floarea soarelui, ulei de pește, pește gras: somon, macrou, ton. Trigliceridele sunt grăsimi care circulă în sânge și care pot fi stocate în țesuturile din organism. Nivelurile ridicate de trigliceride, cunoscute sub numele de hipertrigliceridemie, pot indica o serie de probleme de sănătate, fiind un factor de risc pentru mai multe afecțiuni. Orice valoare peste 150 mg/dl crește riscul de boală cardiacă și accident vascular cerebral.
Valorile foarte mari (peste 500 mg/dl) pot duce la pancreatită acută (inflamarea pancreasului). O dietă bogată în grăsimi mononesaturate îmbunătățește insulinosensibilitatea, mergând în paralel cu scăderea nivelului de trigliceride, în particular în perioada post-prandială.
Acizii grași Omega 3 reduc de asemenea trigliceridele serice. Metabolismul carbohidraților și cel lipidic sunt interconecate, astfel că o dietă bogată în carbohidrați, mai ales cu indice glicemic mare alături de o reducere a fibrelor alimentare, duce la creșterea nivelului de trigliceride. Fructoza folosită ca îndulcitor contribuie la creșterea trigliceridelor, astfel, consumul de băuturi îndulcite trebuie drastic redus la persoanele cu hipertrigliceridemie.
Acizii grași saturați cresc nivelele de HDL colesterol (colesterolul „bun” în paralel cu LDLc, în contrast, acizii grași trans reduc HDL și cresc LDL. Pentru fiecare 1% energie (din totalul caloric zilnic) dobândită din acizi grași Trans, LDL crește cu 1,5 mg/dl. Acizii grași trans îi regăsim în grăsimi parțial hidrogenate de origine industrială (margarină, produse de patiserie, cofetărie, untură, carne roșie, lactate), iar recomandarea este de a limita aportul la <1% din totalul caloriilor, fapt realizabil prin reducerea consumului de alimente procesate. Dovezile existente au demonstrat în mod repetat o scădere a LDLc și o creștere a HDLc în cadrul unei diete bogate în fibre alimentare.
Caracteristici ale unei diete sănătoase
O dietă inspirată din cea tradițională mediteraneană reprezintă o modalitate eficientă de a preveni bolile cardiovasculare, fiind recomandată și în cazul persoanelor care au dobândit deja aceste afecțiuni. Acest tip de dietă este caracterizat prin consumul regulat de ulei de măsline, fructe, legume, nuci, cereale, un consum moderat de pește și pui și un consum redus de lactate, carne roșie, cărnuri procestate, dulciuri. Vinul poate fi consumat cu moderație la masă. O componentă importantă a acestei diete o reprezintă consumul de fructe și legume ce aduc un aport important de antioxidanți, minerale și vitamine. Studiile efectuate până acum au fundamentat concluzia că prevenția bolilor cardiovasculare prin adoptarea unui stil de viață sănătos aduce beneficii, atât individuale, cât și la nivel populațional prin amelioarea indicatorilor de cost-eficiență.
În cadrul centrului RMN Diagnostica Sibiu, pacienții beneficiază de consultații de specialitate Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, GRATUIT, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie sau de la medicul specialist, acordate de doamna doctor Ana-Maria Hilma, medic specialist Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice și de domnul doctor Gheorghe Ghișe, medic primar Diabet zaharat, nutriție și boli metabolice.
Pentru informații, tarife și programări Sibiu
Strada Someșului nr.19
Telefon: 0269243121 // 0269243135
www.rmn-diagnostica.ro / sibiu@rmn-diagnostica.ro/
https://www.facebook.com/RMNDiagnostica/
